ZLSAC dintre UE şi Republica Moldova: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești

Valeriu Prohnițchi
ZLSAC dintre UE şi Republica Moldova: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești

Anul 2014 a fost unul de importanţă istorică pentru Republica Moldova, deoarece a fost semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acordul instituie o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC). Acordul de liber schimb este „aprofundat și cuprinzător“, întrucât presupune realizarea unei apropieri legislative și liberalizarea accesului pe piață, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din calitatea de membre ale OMC ale Republicii Moldova şi UE.

În cadrul ZLSAC, părțile s-au angajat să elimine taxele vamale de import pentru majoritatea bunurilor comercializate și să asigure un amplu acces reciproc la comerțul cu servicii. Impactul liberalizării comerțului cu bunuri între Moldova și UE a fost obiectul multor cercetări (ECORYS 2014, EG 2012, Banca Mondială 2016 (2)). Majoritatea acestor cercetări au ajuns la concluzia că impactul liberalizării comerțului cu bunuri va fi relativ mic pentru economia moldovenească, având în vedere două lucruri: 1) Moldova deja a beneficiat de acces preferențial la piața UE pentru majoritatea bunurilor sale înainte de instituirea ZLSAC; și 2) Moldova are deja o politică comercială foarte liberală. Banca Mondială (2016 (2)), include şi o evaluare preliminară a impactului liberalizării serviciilor.

Obiectivul principal al lucrării noastre este de a aduce mai multă lumină asupra impactului liberalizării comerțului cu servicii între Moldova și UE ținând cont de echilibrul economic general. Relevanța acestui cadru analitic este evidențiată de legăturile puternice în aval și în amonte ale sectoarelor furnizoare de servicii cu restul economiei. Modelul EGC utilizat este un model pentru o singură țară, din simplul motiv că diferența enormă dintre dimensiunile economice ale UE și ale Moldovei face ca impactul economic asupra UE să fie neglijabil. Modelul EGC este dinamic și permite luarea în considerare a schimbărilor în dotarea factorilor de producție și în productivitatea factorilor. Aceasta este o caracteristică importantă, deoarece serviciile, prin însăși natura lor, sporesc productivitatea muncii și a capitalului. Ne concentrăm pe acele servicii care sunt importante ca și consumuri intermediare în lanțurile tehnologice, și nu asupra serviciilor pentru consumul final (călătorie personală și turism, educație, sănătate și altele). De asemenea, în analiză nu au fost incluse importante sectoare de servicii, precum cele legate de mediu sau comerțul cu produsele petroliere, care cad sub incidența Acordului de Asociere, dar nu sunt acoperite în prezent de metodologia OCDE pe care am utilizat-o pentru evaluarea restricțiilor aplicate (a se vedea mai jos).

Lucrarea este structurată în cinci capitole. În primul capitol este prezentată succint literatura relevantă cu privire la rolul economic al comerțului cu servicii și al liberalizării comerțului cu servicii. Al doilea capitol conține date esențiale care reflectă rolul serviciilor pentru economia Republicii Moldova. Aici prezentăm și rezultatele noastre privind competitivitatea internațională a serviciilor pe care Republica Moldova le exportă. Utilizând o metodologie elaborată recent de OCDE pentru estimarea Indicelui Restricțiilor în Comerțul cu Servicii (Grosso et all 2015), în al treilea capitol evaluăm magnitudinea restricțiilor impuse în comerțul cu servicii de Republica Moldova și UE, înainte și după crearea ZLSAC. Această metodologie abordează într-un mod simplu, dar structurat, complexitatea barierelor în calea comerțului internațional cu servicii. Utilizăm aceste rezultate în al patrulea capitol pentru a efectua o evaluare economică a schimbărilor în regimurile comerciale determinate de ZLSAC în cadrul unul model de echilibru general aplicat. Ultimul capitol conține concluziile și o serie de propuneri de politici.

3dcftas Twitter